Iată cum ne poate ajuta meditația să facem mai puține greșeli

Dacă ești uituc sau faci greșeli atunci când te grăbești, un nou studiu de la Universitatea de Stat din Michigan (MSU) a descoperit că meditația te poate ajuta să devii mai puțin predispus la erori.

Cercetarea, publicată în Brain Sciences, a testat modul în care meditația cu monitorizare deschisă (meditația care concentrează conștientizarea sentimentelor, gândurilor sau senzațiilor pe măsură ce acestea se desfășoară în mintea și corpul cuiva) a modificat activitatea creierului într-un mod care sugerează o recunoaștere crescută a erorilor.

• Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume
• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor

„Interesul oamenilor pentru meditație și mindfulness depășește ceea ce poate dovedi știința în ceea ce privește efectele și beneficiile”, a spus Jeff Lin, doctorand în psihologie la MSU și coautor al studiului.

„Dar pentru mine este uimitor că am putut vedea cum o sesiune de meditație ghidată poate produce modificări ale activității creierului la cei care nu meditează”, spune Lin, conform Science Daily.

Meditația te poate ajuta să îți conștientizezi erorile

Descoperirile sugerează că diferitele forme de meditație pot avea efecte neurocognitive diferite, iar Lin a explicat că există puține cercetări despre modul în care meditația te poate ajuta la recunoașterea erorilor.

„Unele forme de meditație vă fac să vă concentrați pe un singur lucru, de obicei respirația, dar meditația cu monitorizare deschisă este puțin diferită”, a spus Lin.

„Aceasta te face să fii atent la tot ce se întâmplă în mintea și corpul tău. Scopul este să stai liniștit și să fii foarte atent la locul în care se deplasează mintea, fără a fi prea prins de peisaj”, adaugă el.

Lin și colegii săi de la MSU, William Eckerle, Ling Peng și Jason Moser, au recrutat peste 200 de participanți pentru a testa modul în care meditația cu monitorizare deschisă a influențat modul în care oamenii detectează și răspund la erori.

Un semnal neuronal apare la aproximativ o jumătate de secundă după o eroare

Participanții, care nu meditaseră niciodată înainte, au fost supuși unui exercițiu de meditație cu monitorizare deschisă timp de 20 de minute, în timp ce cercetătorii au măsurat activitatea creierului prin electroencefalografie sau EEG. Apoi au efectuat un test computerizat de distragere a atenției.

„EEG poate măsura activitatea creierului la nivel de milisecundă, așa că am obținut măsuri precise ale activității neuronale imediat după greșeli, în comparație cu răspunsurile corecte”, a spus Lin.

„Un anumit semnal neuronal apare la aproximativ o jumătate de secundă după o eroare numită eroare pozitivă, care este legată de recunoașterea conștientă a erorilor. Am descoperit că puterea acestui semnal este crescută la meditatori în raport cu controalele”, a mai spus el.

Acest studiu deschide calea către o abordare științifică a meditației

În timp ce meditatorii nu au avut îmbunătățiri imediate în ceea ce privește performanța reală a sarcinilor, descoperirile cercetătorilor oferă o informații promițătoare asupra potențialului meditației susținute.

„Aceste descoperiri sunt o demonstrație puternică a ceea ce doar 20 de minute de meditație pot face pentru a îmbunătăți capacitatea creierului de a detecta și de a acorda atenție greșelilor”, a spus Moser.

„Ne face să ne simțim mai încrezători în capabilitățile meditației mindfulness pentru performanță și funcționarea zilnică”, a adăugat el.

În timp ce meditația și mindfulnessul au câștigat interes de masă în ultimii ani, Lin face parte dintr-un grup relativ mic de cercetători care adoptă o abordare neuroștiințifică pentru a-i evalua efectele psihologice și de performanță.

Privind în perspectivă, Lin a spus că în următoarea fază a cercetării va include un grup mai larg de participanți, va testa diferite forme de meditație și va determina dacă modificările activității creierului se pot traduce în schimbări de comportament după o practică mai lungă a meditației.

„Este grozav să vezi entuziasmul publicului pentru mindfulness, dar mai sunt încă multe de făcut din perspectivă științifică pentru a înțelege beneficiile pe care le poate avea și, la fel de important, cum funcționează de fapt”, a spus Lin.

Vă recomandăm să citiți și:

Ochii pot dezvălui vârsta reală. Ce secrete ascunde retina despre îmbătrânire?

Cercetătorii pot îmbunătăți funcționarea creierului prin stimularea cerebrală

Inele de culoarea cuprului din ochii unui bărbat, indiciu pentru o boală foarte rară

Oamenii care au joburi stimulante din punct de vedere mintal prezintă un risc mai scăzut de demență